sâmbătă, 11 februarie 2012
joi, 2 februarie 2012
Sistemul solar in franceza
L'Union astronomique internationale en 2006 a décidé de reclasser les objets du système solaire.Maintenant, notre système comprend trois groupes d'objets: planètes, planètes naines et petits corps. Pluton, qui jusqu'à présent a été la nouvelle planète sa découverte en 1930, a été reclassée comme une planète naine, entre autres. Dans ce film éducatif, Alain Doressoundiram, avec quelques collègues de son, va explorer l'histoire de notre compréhension du système solaire. Le film est Langue française avec sous-titres anglais.
Sistemul solar
În anul 2006 International Astronomical Union a decis să reclasifice obiectele Sistemului Solar. Acum, Sistemul nostru cuprinde trei grupe de obiecte: planete, planete pitice şi corpuri mici. Pluto, care până acum era cea de-a noua planetă de la descoperirea sa din 1930, a fost reclasificată ca planetă pitică, printre altele. În acest film educaţional, Alain Doressoundiram, împreună cu câţiva colegi de-ai săi, va explora istoria înţelegerii noastre a Sistemului Solar. Filmul este în limba franceză cu subtitrare în limba engleză.
SISTEMUL SOLAR s-a format acum, aproximativ 4 miliarde de ani sI consta in SOARE, cele noua planete care se invirt in jurul lui sI satelitii lor. Aceste planete sunt: MERCUR, VENUS, PAMANT, MARTE, JUPITER, SATURN, URANUS, NEPTUN, si PLUTO. Sistemul solar s-a format, probabi, dintr-un nor de gaze sI praf care s-a desprins dintr-un nor mai mare. Fortele gravitationale au facut ca norul sa se invirteasca sI sa se contracte. Centrul, devenind foarte compact, dens sI extrem de fierbinte, a format SOARELE. Celelalte materiale au format un disc, care ingramadindu-se, au format corpuri. In urma ciocnirii corpurilor sI racirii lor s-au format planetele.
SOARELE SOARELE este o masa gazoasa, de marime medie care are caldura sI lumina proprie, sI care contine 99.9% din toata materia din sistemul solar. Toate planetele, inclusiv PAMANTUL, fac o miscare de revolutie in jurul SOARELUI. Cu toate ca mai putin de jumatate din a miliarda parte din energia SOARELUI ajunge pe PAMANT in fiecare secunda, este deajuns sa sustina viata. Petele solare, care apar pe suprafata SOARELUI ca niste pete negre, sunt regiuni mai reci de pe SOARE. Explozile solare - eruptii de gaz sI particule asociate cu petele solare - pot distruge comunicatiile sI sistemul electric de pe PAMANT. Vintul solar, un suvoi de particule electrizate, strabate tot sistemul solar, cauzind AURORA BOREALA.
MERCUR MERCUR este cea mai apropiata planeta de SOARE. De pe suprafata uscata a planetei, SOARELE apare de doua ori mai mare ca de pe PAMANT. Temperaturile de pe suprafata planetei, care variaza cel mai mult din sistemul solar, pot ajunge amiaza la 427 de grade Celsius sI pot scadea noaptea pina la -184 grade Celsius. Suprafata lui MERCUR este acoperita de cratere, provenite din bombardamentele cu meteoritI sI comete. MERCUR pare a fi facuta in majoritate din fier. Din cauza miezului de fier, planeta are cimp gravitational, dar este prea mic sI prea slab pentru a sustine mai mult de o subtire atmosfera de vapori de sodiu sI heliu.
VENUS este a II-a planeta de la SOARE. Cu toate ca distanta pina la SOARE este de doua ori mai mare fata de cea a lui MERCUR, VENUS este cea mai calda planeta din sistemul solar. O atmosfera subtire sI noroasa formata din dioxid de carbon, retine calduta solara sI invaluie planeta cu un strat de acid sulfuric cauzat de eruptiile vulcanice. Suprafata planetei este formata din cimpii intinse si regiuni muntoase modelate de vulcani sI de riurile de lava. Se crede ca vulcanii continua sa erupa. Deoarece cantitatea dioxidului de sulf variaza, s-au depistat regiunile calde de pe planeta.
PAMANTUL Este a III-a planeta de la SOARE. Datorita distantei la care se afla de SOARE, prezenta unei atmosfere protectoare sI a unui amestec corect de substante organice, PAMANTUL este singura planeta din sistemul solar care poate sustine viata. Este deasemenea singura planeta pe care o substanta (ca apa) exista in stare gazoasa, lichida sI solida. PAMANTUL este extrem de dinamic a carui scoarta se recicleaza constant, datorita miscarii continue a platfornelor.
MARTE Este a IV-a planeta de la SOARE avind ca dimensiune jumatate din marimea PAMANTULUI. Deasemenea este inclinata pe o axa care are ca rezultat existenta anotimpurilor. Aceste anotimpuri schimboare creaza pe planeta vinturi care ating 161 k/h sI care cauzeaza puternice furtuni de praf. MARTE are 2 satelitI care sunt probabil asteroizi capturati. Emisfera sudica a planetei este o suprafata stabila cu multe cratere. Si totusI, pe emisfera nordica se observa riuri intinse de lava sI vulcani gigantici consideratI ca fiind cei mai mari din sistemul solar.
O uriasa deschidere, numita Valles Marineris, este de cinci ori mai lunga sI de doua ori mai lata fata de Alpi. Nenumate canale ramificate strabat cimpiile care sunt strinse in apropierea Ecuatorului. Aceste canale se aseamana sistemului de riuri gasit pe PAMANT sI s-ar fi putut forma cind conditile de pe MARTE erau foarte diferite de cele de astazi.
JUPITER A V-a planeta de la SOARE, JUPITER este cea mai mare planeta din sistemul solar. Suprafata lui JUPITER este de doua ori mai mare decit suprafata totala a celorlalte planete laolalta. Inconjurat de 16 satelitI, JUPITER seamana cu un sistem solar in miniatura. La fel ca o stea, este compus in majoritate din gaze sI isI genereaza propria-I caldura. Oamenii de stiinta speculeaza ca daca JUPITER ar avea de 70 sau de 100 de ori mai multa materie, ar fi o stea. Atnosfera planetei este facuta din benzi miscatoare, de gaze. Dominanta "MAREA PATA ROSIE", avind diametrul de trei ori mai mare fata de cel al PAMANTULUI, este o furtuna uriasa care a existat cel putin de cind telescoapele observa JUPITERUL. O rotatie foarte rapida - odata la 10 ore - da lui JUPITER cele mai scurte zile din sistemul solar sI ajuta la formarea unui puternic cimp magnetic care este de nenumarate ori mai mare fata de cel al PAMANTULUI. Noaptea pe JUPITER este departe de a fi intunecoasa: cerul este luminat de cei 16 satelitI, o aurora stralucitoare cauzata de cimpul magnetic sI stralucirea fulgerelor gigantice.
SATURN Planeta SATURN este a VI-a planeta de la SOARE. Este inconjurat de nenumarate inele formate din bucatele mici de roca sI gheata. Acestea pot fi resturile de la un satelit care a fost faramitat intr-o coliziune cu un alt corp ceresc. SATURN are cel putin 24 de satelit iar unii dintre ei au urmele unor astfel de coliziuni. Densitatea uriasei planete este atit de mica incit poate oluti pe apa, un indiciu ca este facuta in majoritate din gaze de hidrogen sI heliu. SATURN isI genereaza propria-I caldura, probabil, deoarece gazele se separa in interiorul lui, printr-un proces similar celui de separare a uleului de otet. Aceasta separare permite gazelor sa transforme o parte din energia de miscare, energie cinetica, in caldura. SATURN are un cimp magnetic puternic a carui poli coincid cu polii geografici.
URANUS Este a VII-a planeta de la SOARE. Cea mai caracteristica particularitate este ca se roteste pe o parte ajungind doar pe un singur pol lumina solara. O teorie sugereaza ca URANUS a fost lovit de un obiect mare,care l-a rasturnat. Obiectul a fost pulverizat iar resturile au format nori din vapori de apa sI pulbere de roca. Mai tirziu aceste resturi s-au strins formind cei 15 satelitI sI 11 inele care inconjoara planeta. O alta teorie sustine ca inelele s-au format din resturile create cind citiva din satelitii planetei au fost zdrobitI de meteoritI mai mici. Ca sI NEPTUN, in mare parte URANUS este un ocean murdar de apa sustinut de un miez de roca. Atmosfera formata din hidrogen sI heliu cu urme de metan da planetei culoarea albastru-cenusie.
NEPTUN Planeta NEPTUN este a VIII-a planeta de la SOARE. Cu furtuni uriase care sufla cu o putere de zece ori mai mare decit cea a uraganelor - aproape deajuns sa sparga bariera sunetului - NEPTUN este planeta din sistemul solar bintuita de vinturile cele mai puternice. V-a ramine de determinat ce cauzeaza aceste vinturi puternice. De patru ori mai mare decit PANANTUL sI putin mai mica decit URANUS, NEPTUN probabil, nu are limite bine definite intre straturi. Are un mic miez de roca topita inconjurata de un ocean amestecat cubucatI de roca sI noroi. Partea superioara a oceanului se gradeaza treptat intr-o atmosfera compusa din hidrogen sI heliu. O mica cantitate de metan da planetei culoarea albastruie - gri.
PLUTO Este a IX-a planeta de la SOARE, cu toate ca orbita ei eliptica o aduce mai aproape ca NEPTUN de SOARE. Mica planeta (25 de planete ca PLUTO incap in MERCUR, urmatoarea planeta ca micime) PLUTO pare a fi mai mult un asteroid facut dintr-un amestec deroca, ghiata, amoniac sI metan. PLUTO sI singurul ei satelit functioneaza ca o planeta dubla. CHARAN, satelitul lui PLUTO, este aproape jumatate din marimea planetei sI ar parea de pe cerul lui PLUTO ca fiind aproximativ de sase ori marimea LUNII. Cele doua corpuri se rotesc in jurul unui punct balansat care se afla intre ele. Cele doua corpuri impart chiar atmosfera subtire de nitrogen a lui PLUTO.
NOTA IMPORTANTA: ARTICOLELE PUBLICATE IN PAGINA DE REFERATE AU SCOP DIDACTIC SI SUNT ELABORATE IN URMA UNEI DOCUMENTARI SUSTINUTE. ESTE STRICT INTERZISA PRELUAREA ARTICOLELOR DE PE SITE SI PREZENTAREA LOR LA ORELE DE CURS. Referatele din aceasta sectiune sunt trimise de diferiti colaboratori ai proiectului nostru. Referatele va sunt prezentate pentru COMPLETAREA STUDIULUI INDIVIDUAL, si va incurajam si sustinem sa faceti si voi altele noi bazate pe cercetari proprii.
Soarele si multimea corpurilor care graviteaza in jurul sau formeaza Sistemul Solar. Acesta se compune din Soare (centrul dinamic al sistemului, continand 99,86% din masa sistemului, si sursa principala de energie), 9 planete mari, 44 sateliti naturali ai planetelor (plus un numar mare de sateliti artificiali ai pamantului, ca si ai Lunii si planetei Marte), peste 1800 de planete mici sau asteroizi (cu orbite cunoscute), peste 600 de comete, o multime de corpuri meteoritice foarte variate si materia interplanetara (gaz si praf), ocupand un spatiu in jurul Soarelui cu o raza de 2 ani lumina.
Planetele se misca in sens direct in jurul Soarelui pe orbite eliptice, avand planele apropiate de planul elipticii, si se rotesc in sens direct in jurul axelor proprii, cu exceptia planetelor Venus si Uranus, care se rotesc in sens retrograd.
Distanta pana la cea mai indepartata planeta, Pluto, este de circa 40 unitati astronomice. Cometele, insa, avand orbite foarte alungite, se indeparteaza de Soare pana la 50000 - 100000 unitati astronomice. In aceasta regiune se considera ca se gaseste norul cometar, din care provin cometele. De aceea se considera ca raza Sistemului Solar este de aproximativ 2 ani lumina.
In timp ce planetele Mercur, Venus, Marte, Jupiter si Saturn fiind vizibile cu ochiul liber sunt cunoscute din antichitate, celelalte (excluzand Pamantul) au fost descoperite mult mai tarziu. Astfel in 1781 Herschel a descoperit cu ajutorul telescopului sau planeta Uranus. Planeta Neptun a fost descoperita prin calcul - "in varful creionului" - de catre Le Verrier (si independent de catre Adams) pe baza perturbatiilor provocate de ea in miscarea planetei Uranus, fiind identificata pe cer in 1846 de catre Galle. In mod analog a fost descoperita planeta Pluto de catre P. Lowell, fiind identificata pe clisee fotografice ale cerului de catre Tombough in 1930. Nu este exclusa existenta unor planete transplutoniene care ar putea explica existenta asa-numitelor "familii de comete".
Progresele cosmonauticii au permis precizarea imaginii formate asupra "arhipelagului cosmic" pe care-l numim Sistem Solar, iar in continuare vom prezenta pe rand corpurile care-l alcatuiesc.
SOARELE
Soarele este o stea - o sfera de masa gazoasa incandescenta de la care intreg sistemul nostru planetar primeste lumina si caldura. El are diametrul de 1.391.000Km, adica este circa 109 ori mai mare decat Pamantul. Masa soarelui este de 335000 ori masa Pamantului si este de 2*1033gr, ceea ce duce la o densitate de 1.4gr/cm3.
Departarea de la Soare la Pamant este de aproximativ 150.000.000Km si este considerata ca unitate astronomica pentru distante in sisteme planetare.
Energia totala radiata de Soare, pe toate lungimile de unda si in unitatea de timp, se numeste luminozitate solara. Din energia radiata de fotosfera - invelisul solar de la care primim lumina - s-a determinat temperatura Soarelui, care aici este de 6000oK (grade Kelvin sau grade absolute, 273 oK=0oC). Aici materia este in stare de incandescenta iar pentru interiorul Soarelui, din consideratii teoretice, s-a determinat temperatura de circa 20 de milioane grade absolute. Aceasta temperatura uriasa intretine reactiile termonucleare.
Cu ajutorul petelor solare sau utilizand efectul Doppler, se poate pune in evidenta rotatia Soarelui. Observatiile arata ca Soarele se roteste ca un fluid, cu o perioada de 25 de zile la ecuator si de peste 30 de zile la poli. Rotatia se efectueaza in sens direct adica in sens invers acelor ceasornicului, ca si miscarea planetelor pe orbite.
Spre deosebire de Soare, planetele nu au lumina proiprie iar stralucirea lor se datoreaza luminii pe care ele o primesc de la Soare si pe care o reflecta.
MERCUR
C in timp ce in punctul opus este de -180o Planeta cea mai apropiate de Soare, Mercur, este si cea mai mica dintre planete (raza: 2439km, masa: 0,056 mase terestre), fiind putin mai mare decat Luna. Densitatea medie (5100kg/m3) este comparabila cu cea terestra, iar acceleratia gravitationala (3,72m/s2) este de 2,6 ori mai mica decat pe Pamant. Perioada de revolutie siderala a planetei este de 88 de zile. Are orbita excentrica, ceea ce face ca departarea de la Soare sa varieze intre 46.000.000 si 70.000.000km, distanta medie fiind de 57.850.000km.
Dimensiunile mici ale planetei si apropierea de Soare fac foarte dificila observarea ei. Ace4st fapt explica penuria de informatii asupra planetei Mercur, inaintea erei cercetarilor spatiale.
Observatiile asupra unor detalii fixe de pe suprafata planetei au sugerat existenta unui sincronism intre miscarea de rotatie si cea de revolutie, care a fost infirmat in 1965 prin masurari de radiolocatie. Aceste masurari (realizate cu radiotelescopul de la Arecibo, Porto Rico) au aratat ca planeta se roteste in sens direct, adica invers sensului acelor ceasornicului, cu o perioada de rotatie de 58,65 zile (aproximativ 2/3 din perioada de revolutie).
Din anul 1972 incepe perioada cercetarii spatiale a planetelor, perioada care include si cercetari asupra planetei Mercur. Astfel in 1974-1975, sonda spatiala americana Mariner 10 (dupa ce a fotografiat planeta Venus) s-a indreptat spre Mercur pe care a survolat-o. Cu aceasta ocazie s-a obtinut un mare numar de fotografii (peste 2000), care au permis cartografierea planetei de la un pol la altul, astfel incat in prezent Mercur este la fel de bine cunoscut cum era Luna observata de pe Pamant cu marile telescoape.
Inca cercetarile efectuate de schiaparelli (1835-1910) si Barnard (1857-1923), pe baza detaliilor observate pe suprafata planetei , condusesera la concluzia ca relieful acestei planete trebuie sa fie asemanator cu cel lunar. Aceste presupuneri au fost confirmate de cercetarile efectuate pe baza datelor furnizate de sonda Mariner 10.
Aspectul general al reliefului mercurian este similar celui lunar. Pe fotografii se observa numeroase cratere, falii, bazine vaste, campii si faleze interminabile. Cercetarile arata ca relieful planetei Mercur s-a format in urma unui bombardament intens cu meteoriti, urnat de o era vulcanica, extinsa pe toata planeta.
Densitatea medie relativ mare a planetei sugereaza ca in interiorul ei se gaseste un nucleu de fier, care este acoperit de un invelis de silicati. Acest miez de fier explica prezenta campului magnetic al planetei, a carui intensitate este de o sutime din intensitatea campului magnetic terestru.
Planeta nu are atmosfera, ci numai un invelis foarte fin de heliu. Acest fapt se explica prin viteza mica de evadare (4,3km/s) si prin apropierea mare de Soare, particulele atmosferice fiind expilzate in spatiu sau captate de Soare.
Temperatura (masurata prin fotometrie in infrarosu)vin punctul subsolar, la distanta medie de la Soare este de circa 340oC. Deoarece excentritatea orbitei este mare, cand planeta este la periheliu, punctul cel mai aproape de Soare, la miezul zilei se inregistreaza temperaturi pana la 430oC, in timp ce la afeliu, punctul cel mai indepartat de Soare, valoarea temperaturii este cu cateva zeci de de grade mai mica decat la distanta medie. Astfel diferentele de temperatura sunt considerabile pe planeta in cursul "zilei mercuriene" a carei durata este aproximativ dublul perioadei de revolutie siderala. Masuratorile radiometrice arata ca temperatura solului, la circa 1m adancime este destul de stabila cu timpul, in jur de circa 80oC.
Planeta Mercur nu are sateliti.
VENUS sau LUCEAFARUL
Are orbita aproape circulara si o distanta medie de la Soare de 108 milioane Km. Are diametrul de 12104Km si o masa de 0,82 mase terestre, ceea ce revine la o densitate de 5.2gr/cm3. Suprafata planetei Venus nu se poate observa direct prin instrumete optice, de aceea problema rotatiei axiale a fost multa vreme in discutie. Ea a fost lamurita abia in urma cercetarilor efectuate cu observatiile radio din care s-a determinat ca planeta Venus are o perioada de rotatie de 243 zile in sens retrograd adica in sensul acelor ceasornicului, fapt asupra caruia merita insistat putin.
Sa presupunem ca la un moment dat Soarele se afla intr-un punct fix al boltii ceresti. Lasand la o parte miscarea anuala a Soarelui printre stele, din cauza miscarii de rotatie a Pamantului in sens direct, fiecare punct de pe planeta noastra este supus unei miscari de la vest spre est. De aceea, noi observam miscarea aparenta a boltii ceresti "efectuandu-se" de la est spre vest, fapt ce ne permite sa constatam ca Soarele, planetele, luna si stelele rasar la est, trec prin culminatia superioara si apun la vest.
Deoarece planeta Venus are o miscare retrograda, un "observator" de pe aceasta planeta ar constata ca miscarea aparenta a boltii ceresti are loc de la vest spre est, exact invers decat o vede observatorul terestru. Iata de ce se spune ca pe Venus Soarele rasare la vest si apune la est. Planeta Venus are perioada de revolutie (durata anului venusian) de 225 de zile, cu ceva mai scurta decat perioada de rotatie axiala.
Cu ajutorul navelor spatiale s-a ajuns la concluzia ca planeta Venus are o atmosfera de circa 80 - 100 de ori mai masiva decat cea terestra. Compozita chimica a acesteia este: bioxid de carbon 93-97%, azot 2-5%, vapori de apa 1.6% si alte componente de mai mica importanta. Atmosfera planetei Venus are o densitate foarte mare, fapt care impiedica observarea optica a solului respectiv, iar bioxidul de carbon produce efectul de sera si contribuie la cresterea temperaturii pe suprafata.
Pe baza datelor observationale s-a ajuns la concluzia ca suprafata planetei Venus are o temperatura de circa 475oC, iar presiunea atmosferica de circa 90 atmosfere. S-a pus in evidenta vanturi puternice si o variatie mare a temperaturii dea lungul verticalei.
Avand in vedere faptul ca densitatea atmosferei planetei Venus este de circa 50 de ori mai mare decat densitatea atmosferei terestre, presiunea vanturilor este de 10-15 ori mai mare decat a vanturilor de la suprafata Pamantului.
PAMANTUL
Este considerat, in linii generale, ca un elipsoid de rotatie. In realitate, forma Pamantului este diferita de aceea a unui elipsoid si a fost studiata bine cu ajutorul satelitilor artificiali. Masa Pamantului se gaseste a fi de 6*1027gr iar densitatea medie de 5,5gr/cm3, varsta planetei noastre fiind de circa 4,5 miliarde de ani.
Pe suprafata Pamantului se gaseste hidrosfera care acopera circa 71% din suprafata terestra (apa lichida sau gheata). Temperatura apei descreste cu adancimea, iar la 2000 m sub nivelul marii, temperatura apei este aproape constanta si ramane sub 3oC.
Atmosfera Pamantului este compusa din azot 78%, oxigen 21%, si apoi alte componente de mai mic procentaj ca hidrogenul 0.019%, vapori de apa in cantitate variabila, argon 0.94%, neon 0.0012%, heliu 0.0004%, iar bioxidul de carbon este cam 0.03%.
In atmosfera terestra exista foarte putin hidrogen desi acesta este elementul cel mai raspandit in partea cunoscuta a Universului. Cantitatea redusa de hidrogen din atmosfera terestra este in favoarea dezvoltarii vietii pe Pamant deoarece, daca acesta s-ar gasi in cantitate mai mare, el s-ar combina cu oxigenul liber si ar ramane prea putin oxigen pentru intretinerea vietii. De asemenea, din combinarea hidrogenului cu azotul si carbonul, s-ar obtine o atmosfera de amoniac si metan care ar fi nefavorabila dezvoltarii vietii.
Masa atmosferei terestre este evaluata la 5*1024gr si se mentine in jurul Pamantului datorita fortei de atractie a acestuia.
Cu ajutorul aparatelor de la bordul navei Pioneer III s-a pus in evidenta faptul ca in jurul Pamantului exista zone de radiatie intensa, este vorba de doua sau trei zone. Intensitatea radiatiilor din aceste zone poate ajunge la 100 röntgeni pe ora, doza mortala fiind de 800 röntgeni pentru corpul omenesc. Aceste zone se numesc zonele van Alien si au proprietatea de a retine asa de multe particule electrizate incat creeaza dificultati de ordin practic pentru cosmonauti.
Mai amintim aici consecintele miscarilor Pamantului. In urma miscarii de revolutie in jurul Soarelui si a faptuluica ecuatorul terestru are fata de eliptica o inclinare de 23o si 27', se produce succesiunea anotimpurilor cu variatiile cunoscute de temperatura.
LUNA este satelitul natural al Pamantului. Ea graviteaza in jurul Pamantului la o distanta medie de 384400Km. Are diametrul de 3473Km, masa de 1/81,3 din masa Pamantului si o densitate medie de 3,34gr/cm3. Perioada de revolutie in jurul Pamantului este de 27 de zile 7 ore 43 minute si 11,47 secunde. Acest interval de timp se numeste perioada siderala si este egal cu perioada de rotatie axiala fapt pentru care Luna arata mereu aceeasi fata Pamantului. Temperatura pe suprafata Lunii variaza de la 130oC in timpul zilei la -200oC in timpul noptii.
Avand in vedere faptul ca dintre toate corpurile ceresti naturale, Luna este la distanta cea mai mica fata de Pamant, ea ridica o serie de probleme atat observationale cat si cu privire la calatoriile cosmice.
Din cercetarile efectuate s-a constatat ca Luna nu are atmosfera si unde nu exista atmosfera nu exista nici apa, nu sunt nori si nici ploaie si nici zgomot. Prin urmare, neexistand atmosfera, nu exista difuzia luminii solare, de aceea in timpul noptii lunare, adica in decursul a doua saptamani terestre, cerul vazut de pe Luna este complet intunecat.
Lansarea satelitilor artificiali si a navelor spatiale a contribuit in mod substantial la cunoasterea conditiilor fizice de pe Luna, astfel incat in anul 1969 s-a putut realiza unul dintre cele mai indraznete vise ale omenirii - debarcarea omului pe Luna.
De asemenea, o contributie considerabila au avut-o vehiculele automate trimise pe suprafata Lunii pentru efectuarea anumitor cercetari sau aducerea automata a unor esantioane din solul lunar. Din analiza acestora s-a constatat ca ele nu contin apa si nici urme de materie vie sau fosile de organisme.
MARTE
A patra planeta a Sistemului Solar - in ordinea distantei fata de Soare - Marte are raza aproximativ jumatate din raza Pamantului (3392km), iar masa de circa noua ori mai mica decat cea terestra.
Este planeta cea mai bine studiata a Sistemului Solar, fapt care se explica prin existenta unei atmosfere extrem de rarefiate in jurul planetei, permitand observarea ei in conditii bune chiar si de pe Pamant (la opozitii). Pe suprafata planetei s-au pus in evidenta formatiuni stabile, care au permis determinarea precisa a perioadei sale de rotatie: 24h37m23s. Intrucat perioada de revolutie este de circa 687 zile (durata anului martian este aproape dubla celei a anului terestru), rezulta ca ziua solara martiana este numai putin mai mare decat cea terestra, 24,6 ore. Ecuatorul planetei este inclinat fata de planul orbitei cu 24o56' (aproape la fel ca si eliptica fata de ecuaotorul terestru), de aceea are anotimpuri similare cu cele terestre (cu durata aproape dubla).
Cu telescopul se observa pe suprafata planetei detalii fixe, care se pot clasifica in modul urmator:
- Continetele sau deserturile sunt regiuni luminoase de culoare rosie-portocalie, care acopera aproape 2/3 din discul aparent al planetei.
- Calotele polare sunt pete albe care se formeaza in jurul polilor, avand dimensiuni variabile cu anotimpul martian. Ele apar toamna, iarna se intind pana la 50o latitudine, iar vara de regula dispar.
- Marile sau regiunile intunecoase care ocupa aproape 1/3 din discul planetei. Apar ca niste pete pe fondul regiunilor luminoase si prezinta variatii sezoniere. denumirea de mari este improprie, deoarece nu contin apa. Fata de continente care sunt regiuni mai inalte, "marile" reprezinta depresiuni pe suprafata planetei. Ele au culoarea rosie, care este culoarea predominanta a planetei, datorita continutului mare de fier din rocile solului martian.
-Norii sunt detalii atmosferice trecatoare, care uneori acopera o mare fractiune a discului, impiedicand observatiile. Norii sunt de doua feluri: nori galben-portocalii din praf (formati prin "furtunile de nisip" ce au loc in regiunile rosietice, care sunt deserturi cu nisip) si nori albi compusi, probabil, mai ales din cristale de gheata, dar si din gheata carbonica.
Studiul planetei Marte a inregistrat progrese remarcabile gratie cercetarilor efectuate cu ajutorul statiilor interplanetare din seria Mariner (americane) si Marte (sovietice). S-au realizat si sateliti artificiali ai planetei Marte, planeta fiind fotografiata si cercetata pe toate fetele. In anul 1976 doua statii americane de tip Viking au coborat pentru prima data pe solul martian.
Miile de fotografii obtinute arata ca planeta Marte are un relief extrem de variat: campii intinse pietroase, vai sinuoase si albii ale unor rauri secate, cratere vulcanice de dimensiuni neobisnuite, cratere meteoritice etc. Cliseele luate de satelitul Mariner 9 au pus in evidenta o formatiune vulcanica enorma, care constituie cel mai mare vulcan din Sistemul Solar, numita Olympus Mons (Muntele Olimp). Baza vulcanului, situata la circa 4km deasupra nivelului mediu al planetei, are un diametru de 500-600km. Varful vulcanului atinge altitudinea de 25km (de trei ori mai inalt decat Everestul). Acest vulcan este situat in emisfera nordica a planetei, nu departe de ecuator, in mijlocul unei vaste zone vulcanice care cuprinde inca alte trei cratere de mari dimensiuni. Aproape toate craterele vulcanice sunt in emisfera nordica, in timp ce craterele meteoritice sunt in emisfera sudica. Acest fapt dovedeste ca formatiunile vulcanice sunt relativ tinere, adica Marte este o planeta geologic activa.
S-au pus in evidenta roci bazaltice, bogate in fier, alti constituienti ai solului fiind: siliciul 30%, aluminiul, titanul, sulful, clorul.
In explicarea reliefului martian un loc important il joaca procesele de eroziune intensa, care au modelat terenul, ce a fost expus unor vanturi de nisip (cu viteze de peste 200km/s).
Cerul de culoare roz (din cauza prafului din atmosfera), foarte luminos este adesea voalat de nori. Sondele spatiala au demonstrat ca pe planeta apar frecvent ceturi matinale formate din picaturi fine de apa. In atmosfera martiana bioxidul de carbon este preponderent, ca si in cazul planetei Venus. Compozitia chimica a atmosferei este urmatoarea: bioxid de carbon 95%, azot 2-3%, oxigen 0,2%, alte componente (oxid de carbon, vapori de apa, neon, xenon) sub 1%.
Temperatura planetei manifesta variatii pronuntate: cu latitudinea, diurne si sezoniere. Astfel, in vecinatatea echinoctiului martian temperatura medie a planetei este sub -50oC. Temperatura maxima diurna la ecuator, in aceasta poate depasi +30oC, in timp ce temperatura minima nocturna poate cobori la -100oC. In aceeasi perioada a anului, in regiunea calotelor polare s-au inregistrat valori de -125oC.
Presiune atmosferica martiana depaseste o sutime din presiunea atmosferei terestre. Cantitatea de vapori de apa din atmosfera martiana este de circa 1000 de ori mai mica decat in atmosfera terestra. In conditiile de temperatura si de presiune martiene apa nu poate exista in faza lichida, ci numai sub forma solida (gheata, zapada) sau de vapori.
Planeta Marte poseda probabil un camp magnetic, dar acesta este foarte slab, mult mai slab decat cel terestru. Prezenta acestui camp ar dovedi existenta in centrul planetei a unui nuclu lichid. Atmosfera planetei cuprinde un invelisionosferic. Maximul de ionizare corespunde altitudinii de 120km.
Sondele spatiale au infirmat existenta asa-numitelor "canale" martiene, descoperite de Schisparelli si "cercetate" de numerosi astronomi (acestea s-au dovedit a fi iluzii optice).
Planeta Marte are doi sateliti, Phobos si Deimos, care au fost descoperiti de catre astronomul american A. Hall in anul 1877, si despre care s-a scris mult chiar inainte ca ei sa fi fost descoperiti. Phobos se roteste in jurul planetei la o distanta medie de 9400km cu o perioada de 7h39m14s, adica mult mai mica decat perioada de rotatie a planetei, astfel ca satelitul rasare la Vest si apune la Est (ca si satelitii artificiali). Distanta medie a satlitului Deimos este de 23.500km, iar perioada de revolutie siderala, 30h17m55s. Ambii sateliti au forma neregulata. Phobos are un diametru de circa 22-25km, iar Deimos de circa 13km.
JUPITER
Este cea mai masiva dintre planetele sistemului solar avand masa egala cu 318,36 mase terestre. Departarea medie de la Soare este de 5,2 unitati astronomice, adica de 778 milioane kilometri. Aceasta planeta isi parcurge orbita in 11,86 ani terestri.
Raza planetei Jupiter este de 71400Km, ceea ce conduce la o densitate medie de numai 1,33gr/cm3, adica o densitate foarte apropiata de aceea a Soarelui. Are o perioada de rotatie axiala de circa 10 ore. Aspectul acestei planete este prezentat in imaginea urmatoare.
Temperatura planetei Jupiter este mult mai scazuta decat a celorlalte planete amintite pana acum; ea este de ordinul de marime a -130oC. Atmosfera lui Jupiter este compusa din molecule de hidrogen (H2) si heliu, metan si amoniac.
Jupiter are 16 sateliti cunoscuti dintre care primii 4 au fost descoperiti de catre Galileo Galilei in anul 1610 si anume, Metis care se roteste mai repede decat orice alta planeta, Adrasta, Amathea si Thebe; urmatorii 12 fiind Io, Europa, Ganymede, Callisto, Leda, Himalia, Lysithea, Elara, Ananke, Carme, Pasiphae si Sinope. Al 14-lea satelit a fost descoperit in anul 1975. Dintre satelitiii lui Jupiter, cei cu numele de Io si Ganymede prezinta interes deosebit deoarece in jurul lor s-a pus in evidenta prezenta unor straturi atmosferice de circa 1000 de ori mai putin dense decat atmosfera terestra.
SATURN
Este planeta cu inele, la o departare de 9,5 unitati astronomice, adica la 1.427.000.000Km in raport cu Soarele. Are perioada de revolutie de 29.5 ani terestri, perioada de rotatie axiala fiind de 10h14m la ecuator si, din aceasta cauza, planeta este turtita la poli. Raza planetei este de 60 de mii de km, este de 95 ori mai masiva decat Pamantul si are o densitate medie de 0.7 din aceea a apei distilate. In privinta satelitilor rivalizeaza cu planeta Jupiter, avand un numar de 18 sateliti: Pan, Atlas, Prometheus, Pandora, Epimetheus, Janus, Mimas, Enceladus, Tethys, Telesto, Calypso, Dione, Helene, Rhea, Titan, Hyperion, Iapetus, Phoebe.
In jurul planetei Saturn exista cel putin 4 inele separate prin mici spatii libere. Acestea dau un aspect frumos planetei si, la primele observatii apare ca fiind cel mai interesant corp ceresc ce se poate observa pe bolta cereasca.
Temperatura la suprafata planetei este de aproximativ -113oC in timp ce pe satelitul Titan al acesteia, temperatura este de -180oC. In atmosfera planetei se gaseste amoniac "inghetat", argon, heliu si hidrogen.
URANUS
Este prima planeta descoperita prin telescop.Fiind la limit vizibilitatii cu ochiul liber, planeta Uranus a fost observata pentru prima data de catre William Herschel in anul 1871. Are departarea medie de la Soare de 19,24 unitati astronomice, diametrul de 50800Km, masa de 14,5 mase terestre si densitatea de 1,6gr/cm3. Intrucat ecuatorul este inclinat cu 98o pe planul orbitei, executand o rotatie axiala retrograda(in sensul acelor ceasornicului) de 10h49m, planeta efectueaza o miscare de revolutie de 84 ani tertestri. are o temperatura de circa -173oC. In ultimul timp in jurul acestei planete au fost descoperite inele asemanatoare cu cele din jurul lui Saturn. Atmosfera lui Uranus este asemanatoare cu aceea a lui Jupiter si Saturn si este compusa din amoniac, metan si hidrogen molecular. Atmosfera este foarte densa si nu se pot vedea detalii pe suprafata planetei. Are 15 sateliti: Cordelia, Ofelia, Bianca, Cressida, Desdemona, Julieta, Portia, Rosalinda, Belinda, Puck, Miranda, Ariel, Umbriel, Titania si Oberon.
NEPTUN
Este descoperita teoretic de catre astronomul francez Le Verrier (1846) care a examinat anumite neregularitati observate in miscarea planetei Uranus. Neptun se misca in jurul Soarelui la o distanta de 30 unitati astronomice, adica 4 miliarde si jumatate de km si isi parcurge orbita in 165 ani terestri. Are perioada de rotatie axiala de 15h40m, raza de 24300Km si este de 17 ori mai masiva decat Pamantul, densitatea fiind de 1,7gr/cm3. Este considerata sora geamana cu Uranus. Se pare ca are o atmosfera in care predomina amoniacul, are temperatura de 73oK, 173oK, prima valoare dedusa teoretic iar a doua rezulta din date observationale. Are 8 sateliti: Naiad, Thalassa, Despina, Galatea, Larissa, Proteus, Triton, Nereid. Are doua inele late si doua inguste. Triton este cel mai rece corp cunoscut in Sistemul Solar.
PLUTO
A fost considerata cea mai indepartata planeta cunoscuta in Sistemul Solar pana la recenta descoperire a Institutului de Tehnologie din California si anume a celui mai mare corp ceresc, descoperit in Sistemul Solar in ultimii 72 de ani, numit Quaoar avand un diametru de aproximativ 1300Km.
Pluto a fost prevazuta teoretic de Percival Lowell (1914) si este observata pentru prima data in anul 1930. Ea este cea de-a 9-a planeta a sistemului nostru planetar si se gaseste la 39,8 unitati astronomice de la Soare, are perioada siderala de 248 ani terestri. Diametrul este de 5000Km, ceea ce inseamna ca, in privinta marimii, aceasta planeta se gaseste intre Mercur si Marte. Dealtfel, se crede ca aceasta planeta a fost candva un satelit al planetei Neptun si a iesit de sub controlul gravific al acesteia. Pluto este putin studiata, deoarece este foarte indeparatata. Se stie ca are temperatura de 60oK, masa de ordinul de marime al masei terestre sau, dupa unele determinari, masa respectiva ar fi 0,18 mase terestre. Are un singur satelit cunoscut, Charon, descoperit in 1978 de americanul Jim Christy.
QUAOAR
Cel mai mare corp ceresc, descoperit in Sistemul Nostru Solar, din ultimii 72 de ani. Corpul este mai mare decat satelitul lui Pluto, Charon (care are numai 1200 de km in diametru).
Se afla pe o orbita aflata la o distanta de 6,4 miliarde de Km. de Soare, dincolo de orbita lui Pluto.
Noua planeta descoperita are un diametru de 1300 de Km. Planeta a fost descoperita de doi cerectatori apartinand Institutului de Tehnologie din California. Noul corp ceresc inconjoara Soarele la fiecare 288 de ani. Descoperirea a fost facuta cu ajutorul telescopului Hubble.
SISTEMUL SOLAR s-a format acum, aproximativ 4 miliarde de ani sI consta in SOARE, cele noua planete care se invirt in jurul lui sI satelitii lor. Aceste planete sunt: MERCUR, VENUS, PAMANT, MARTE, JUPITER, SATURN, URANUS, NEPTUN, si PLUTO. Sistemul solar s-a format, probabi, dintr-un nor de gaze sI praf care s-a desprins dintr-un nor mai mare. Fortele gravitationale au facut ca norul sa se invirteasca sI sa se contracte. Centrul, devenind foarte compact, dens sI extrem de fierbinte, a format SOARELE. Celelalte materiale au format un disc, care ingramadindu-se, au format corpuri. In urma ciocnirii corpurilor sI racirii lor s-au format planetele.
SOARELE SOARELE este o masa gazoasa, de marime medie care are caldura sI lumina proprie, sI care contine 99.9% din toata materia din sistemul solar. Toate planetele, inclusiv PAMANTUL, fac o miscare de revolutie in jurul SOARELUI. Cu toate ca mai putin de jumatate din a miliarda parte din energia SOARELUI ajunge pe PAMANT in fiecare secunda, este deajuns sa sustina viata. Petele solare, care apar pe suprafata SOARELUI ca niste pete negre, sunt regiuni mai reci de pe SOARE. Explozile solare - eruptii de gaz sI particule asociate cu petele solare - pot distruge comunicatiile sI sistemul electric de pe PAMANT. Vintul solar, un suvoi de particule electrizate, strabate tot sistemul solar, cauzind AURORA BOREALA.
MERCUR MERCUR este cea mai apropiata planeta de SOARE. De pe suprafata uscata a planetei, SOARELE apare de doua ori mai mare ca de pe PAMANT. Temperaturile de pe suprafata planetei, care variaza cel mai mult din sistemul solar, pot ajunge amiaza la 427 de grade Celsius sI pot scadea noaptea pina la -184 grade Celsius. Suprafata lui MERCUR este acoperita de cratere, provenite din bombardamentele cu meteoritI sI comete. MERCUR pare a fi facuta in majoritate din fier. Din cauza miezului de fier, planeta are cimp gravitational, dar este prea mic sI prea slab pentru a sustine mai mult de o subtire atmosfera de vapori de sodiu sI heliu.
VENUS este a II-a planeta de la SOARE. Cu toate ca distanta pina la SOARE este de doua ori mai mare fata de cea a lui MERCUR, VENUS este cea mai calda planeta din sistemul solar. O atmosfera subtire sI noroasa formata din dioxid de carbon, retine calduta solara sI invaluie planeta cu un strat de acid sulfuric cauzat de eruptiile vulcanice. Suprafata planetei este formata din cimpii intinse si regiuni muntoase modelate de vulcani sI de riurile de lava. Se crede ca vulcanii continua sa erupa. Deoarece cantitatea dioxidului de sulf variaza, s-au depistat regiunile calde de pe planeta.
PAMANTUL Este a III-a planeta de la SOARE. Datorita distantei la care se afla de SOARE, prezenta unei atmosfere protectoare sI a unui amestec corect de substante organice, PAMANTUL este singura planeta din sistemul solar care poate sustine viata. Este deasemenea singura planeta pe care o substanta (ca apa) exista in stare gazoasa, lichida sI solida. PAMANTUL este extrem de dinamic a carui scoarta se recicleaza constant, datorita miscarii continue a platfornelor.
MARTE Este a IV-a planeta de la SOARE avind ca dimensiune jumatate din marimea PAMANTULUI. Deasemenea este inclinata pe o axa care are ca rezultat existenta anotimpurilor. Aceste anotimpuri schimboare creaza pe planeta vinturi care ating 161 k/h sI care cauzeaza puternice furtuni de praf. MARTE are 2 satelitI care sunt probabil asteroizi capturati. Emisfera sudica a planetei este o suprafata stabila cu multe cratere. Si totusI, pe emisfera nordica se observa riuri intinse de lava sI vulcani gigantici consideratI ca fiind cei mai mari din sistemul solar.
O uriasa deschidere, numita Valles Marineris, este de cinci ori mai lunga sI de doua ori mai lata fata de Alpi. Nenumate canale ramificate strabat cimpiile care sunt strinse in apropierea Ecuatorului. Aceste canale se aseamana sistemului de riuri gasit pe PAMANT sI s-ar fi putut forma cind conditile de pe MARTE erau foarte diferite de cele de astazi.
JUPITER A V-a planeta de la SOARE, JUPITER este cea mai mare planeta din sistemul solar. Suprafata lui JUPITER este de doua ori mai mare decit suprafata totala a celorlalte planete laolalta. Inconjurat de 16 satelitI, JUPITER seamana cu un sistem solar in miniatura. La fel ca o stea, este compus in majoritate din gaze sI isI genereaza propria-I caldura. Oamenii de stiinta speculeaza ca daca JUPITER ar avea de 70 sau de 100 de ori mai multa materie, ar fi o stea. Atnosfera planetei este facuta din benzi miscatoare, de gaze. Dominanta "MAREA PATA ROSIE", avind diametrul de trei ori mai mare fata de cel al PAMANTULUI, este o furtuna uriasa care a existat cel putin de cind telescoapele observa JUPITERUL. O rotatie foarte rapida - odata la 10 ore - da lui JUPITER cele mai scurte zile din sistemul solar sI ajuta la formarea unui puternic cimp magnetic care este de nenumarate ori mai mare fata de cel al PAMANTULUI. Noaptea pe JUPITER este departe de a fi intunecoasa: cerul este luminat de cei 16 satelitI, o aurora stralucitoare cauzata de cimpul magnetic sI stralucirea fulgerelor gigantice.
SATURN Planeta SATURN este a VI-a planeta de la SOARE. Este inconjurat de nenumarate inele formate din bucatele mici de roca sI gheata. Acestea pot fi resturile de la un satelit care a fost faramitat intr-o coliziune cu un alt corp ceresc. SATURN are cel putin 24 de satelit iar unii dintre ei au urmele unor astfel de coliziuni. Densitatea uriasei planete este atit de mica incit poate oluti pe apa, un indiciu ca este facuta in majoritate din gaze de hidrogen sI heliu. SATURN isI genereaza propria-I caldura, probabil, deoarece gazele se separa in interiorul lui, printr-un proces similar celui de separare a uleului de otet. Aceasta separare permite gazelor sa transforme o parte din energia de miscare, energie cinetica, in caldura. SATURN are un cimp magnetic puternic a carui poli coincid cu polii geografici.
URANUS Este a VII-a planeta de la SOARE. Cea mai caracteristica particularitate este ca se roteste pe o parte ajungind doar pe un singur pol lumina solara. O teorie sugereaza ca URANUS a fost lovit de un obiect mare,care l-a rasturnat. Obiectul a fost pulverizat iar resturile au format nori din vapori de apa sI pulbere de roca. Mai tirziu aceste resturi s-au strins formind cei 15 satelitI sI 11 inele care inconjoara planeta. O alta teorie sustine ca inelele s-au format din resturile create cind citiva din satelitii planetei au fost zdrobitI de meteoritI mai mici. Ca sI NEPTUN, in mare parte URANUS este un ocean murdar de apa sustinut de un miez de roca. Atmosfera formata din hidrogen sI heliu cu urme de metan da planetei culoarea albastru-cenusie.
NEPTUN Planeta NEPTUN este a VIII-a planeta de la SOARE. Cu furtuni uriase care sufla cu o putere de zece ori mai mare decit cea a uraganelor - aproape deajuns sa sparga bariera sunetului - NEPTUN este planeta din sistemul solar bintuita de vinturile cele mai puternice. V-a ramine de determinat ce cauzeaza aceste vinturi puternice. De patru ori mai mare decit PANANTUL sI putin mai mica decit URANUS, NEPTUN probabil, nu are limite bine definite intre straturi. Are un mic miez de roca topita inconjurata de un ocean amestecat cubucatI de roca sI noroi. Partea superioara a oceanului se gradeaza treptat intr-o atmosfera compusa din hidrogen sI heliu. O mica cantitate de metan da planetei culoarea albastruie - gri.
PLUTO Este a IX-a planeta de la SOARE, cu toate ca orbita ei eliptica o aduce mai aproape ca NEPTUN de SOARE. Mica planeta (25 de planete ca PLUTO incap in MERCUR, urmatoarea planeta ca micime) PLUTO pare a fi mai mult un asteroid facut dintr-un amestec deroca, ghiata, amoniac sI metan. PLUTO sI singurul ei satelit functioneaza ca o planeta dubla. CHARAN, satelitul lui PLUTO, este aproape jumatate din marimea planetei sI ar parea de pe cerul lui PLUTO ca fiind aproximativ de sase ori marimea LUNII. Cele doua corpuri se rotesc in jurul unui punct balansat care se afla intre ele. Cele doua corpuri impart chiar atmosfera subtire de nitrogen a lui PLUTO.
NOTA IMPORTANTA: ARTICOLELE PUBLICATE IN PAGINA DE REFERATE AU SCOP DIDACTIC SI SUNT ELABORATE IN URMA UNEI DOCUMENTARI SUSTINUTE. ESTE STRICT INTERZISA PRELUAREA ARTICOLELOR DE PE SITE SI PREZENTAREA LOR LA ORELE DE CURS. Referatele din aceasta sectiune sunt trimise de diferiti colaboratori ai proiectului nostru. Referatele va sunt prezentate pentru COMPLETAREA STUDIULUI INDIVIDUAL, si va incurajam si sustinem sa faceti si voi altele noi bazate pe cercetari proprii.
Soarele si multimea corpurilor care graviteaza in jurul sau formeaza Sistemul Solar. Acesta se compune din Soare (centrul dinamic al sistemului, continand 99,86% din masa sistemului, si sursa principala de energie), 9 planete mari, 44 sateliti naturali ai planetelor (plus un numar mare de sateliti artificiali ai pamantului, ca si ai Lunii si planetei Marte), peste 1800 de planete mici sau asteroizi (cu orbite cunoscute), peste 600 de comete, o multime de corpuri meteoritice foarte variate si materia interplanetara (gaz si praf), ocupand un spatiu in jurul Soarelui cu o raza de 2 ani lumina.
Planetele se misca in sens direct in jurul Soarelui pe orbite eliptice, avand planele apropiate de planul elipticii, si se rotesc in sens direct in jurul axelor proprii, cu exceptia planetelor Venus si Uranus, care se rotesc in sens retrograd.
Distanta pana la cea mai indepartata planeta, Pluto, este de circa 40 unitati astronomice. Cometele, insa, avand orbite foarte alungite, se indeparteaza de Soare pana la 50000 - 100000 unitati astronomice. In aceasta regiune se considera ca se gaseste norul cometar, din care provin cometele. De aceea se considera ca raza Sistemului Solar este de aproximativ 2 ani lumina.
In timp ce planetele Mercur, Venus, Marte, Jupiter si Saturn fiind vizibile cu ochiul liber sunt cunoscute din antichitate, celelalte (excluzand Pamantul) au fost descoperite mult mai tarziu. Astfel in 1781 Herschel a descoperit cu ajutorul telescopului sau planeta Uranus. Planeta Neptun a fost descoperita prin calcul - "in varful creionului" - de catre Le Verrier (si independent de catre Adams) pe baza perturbatiilor provocate de ea in miscarea planetei Uranus, fiind identificata pe cer in 1846 de catre Galle. In mod analog a fost descoperita planeta Pluto de catre P. Lowell, fiind identificata pe clisee fotografice ale cerului de catre Tombough in 1930. Nu este exclusa existenta unor planete transplutoniene care ar putea explica existenta asa-numitelor "familii de comete".
Progresele cosmonauticii au permis precizarea imaginii formate asupra "arhipelagului cosmic" pe care-l numim Sistem Solar, iar in continuare vom prezenta pe rand corpurile care-l alcatuiesc.
SOARELE
Soarele este o stea - o sfera de masa gazoasa incandescenta de la care intreg sistemul nostru planetar primeste lumina si caldura. El are diametrul de 1.391.000Km, adica este circa 109 ori mai mare decat Pamantul. Masa soarelui este de 335000 ori masa Pamantului si este de 2*1033gr, ceea ce duce la o densitate de 1.4gr/cm3.
Departarea de la Soare la Pamant este de aproximativ 150.000.000Km si este considerata ca unitate astronomica pentru distante in sisteme planetare.
Energia totala radiata de Soare, pe toate lungimile de unda si in unitatea de timp, se numeste luminozitate solara. Din energia radiata de fotosfera - invelisul solar de la care primim lumina - s-a determinat temperatura Soarelui, care aici este de 6000oK (grade Kelvin sau grade absolute, 273 oK=0oC). Aici materia este in stare de incandescenta iar pentru interiorul Soarelui, din consideratii teoretice, s-a determinat temperatura de circa 20 de milioane grade absolute. Aceasta temperatura uriasa intretine reactiile termonucleare.
Cu ajutorul petelor solare sau utilizand efectul Doppler, se poate pune in evidenta rotatia Soarelui. Observatiile arata ca Soarele se roteste ca un fluid, cu o perioada de 25 de zile la ecuator si de peste 30 de zile la poli. Rotatia se efectueaza in sens direct adica in sens invers acelor ceasornicului, ca si miscarea planetelor pe orbite.
Spre deosebire de Soare, planetele nu au lumina proiprie iar stralucirea lor se datoreaza luminii pe care ele o primesc de la Soare si pe care o reflecta.
MERCUR
C in timp ce in punctul opus este de -180o Planeta cea mai apropiate de Soare, Mercur, este si cea mai mica dintre planete (raza: 2439km, masa: 0,056 mase terestre), fiind putin mai mare decat Luna. Densitatea medie (5100kg/m3) este comparabila cu cea terestra, iar acceleratia gravitationala (3,72m/s2) este de 2,6 ori mai mica decat pe Pamant. Perioada de revolutie siderala a planetei este de 88 de zile. Are orbita excentrica, ceea ce face ca departarea de la Soare sa varieze intre 46.000.000 si 70.000.000km, distanta medie fiind de 57.850.000km.
Dimensiunile mici ale planetei si apropierea de Soare fac foarte dificila observarea ei. Ace4st fapt explica penuria de informatii asupra planetei Mercur, inaintea erei cercetarilor spatiale.
Observatiile asupra unor detalii fixe de pe suprafata planetei au sugerat existenta unui sincronism intre miscarea de rotatie si cea de revolutie, care a fost infirmat in 1965 prin masurari de radiolocatie. Aceste masurari (realizate cu radiotelescopul de la Arecibo, Porto Rico) au aratat ca planeta se roteste in sens direct, adica invers sensului acelor ceasornicului, cu o perioada de rotatie de 58,65 zile (aproximativ 2/3 din perioada de revolutie).
Din anul 1972 incepe perioada cercetarii spatiale a planetelor, perioada care include si cercetari asupra planetei Mercur. Astfel in 1974-1975, sonda spatiala americana Mariner 10 (dupa ce a fotografiat planeta Venus) s-a indreptat spre Mercur pe care a survolat-o. Cu aceasta ocazie s-a obtinut un mare numar de fotografii (peste 2000), care au permis cartografierea planetei de la un pol la altul, astfel incat in prezent Mercur este la fel de bine cunoscut cum era Luna observata de pe Pamant cu marile telescoape.
Inca cercetarile efectuate de schiaparelli (1835-1910) si Barnard (1857-1923), pe baza detaliilor observate pe suprafata planetei , condusesera la concluzia ca relieful acestei planete trebuie sa fie asemanator cu cel lunar. Aceste presupuneri au fost confirmate de cercetarile efectuate pe baza datelor furnizate de sonda Mariner 10.
Aspectul general al reliefului mercurian este similar celui lunar. Pe fotografii se observa numeroase cratere, falii, bazine vaste, campii si faleze interminabile. Cercetarile arata ca relieful planetei Mercur s-a format in urma unui bombardament intens cu meteoriti, urnat de o era vulcanica, extinsa pe toata planeta.
Densitatea medie relativ mare a planetei sugereaza ca in interiorul ei se gaseste un nucleu de fier, care este acoperit de un invelis de silicati. Acest miez de fier explica prezenta campului magnetic al planetei, a carui intensitate este de o sutime din intensitatea campului magnetic terestru.
Planeta nu are atmosfera, ci numai un invelis foarte fin de heliu. Acest fapt se explica prin viteza mica de evadare (4,3km/s) si prin apropierea mare de Soare, particulele atmosferice fiind expilzate in spatiu sau captate de Soare.
Temperatura (masurata prin fotometrie in infrarosu)vin punctul subsolar, la distanta medie de la Soare este de circa 340oC. Deoarece excentritatea orbitei este mare, cand planeta este la periheliu, punctul cel mai aproape de Soare, la miezul zilei se inregistreaza temperaturi pana la 430oC, in timp ce la afeliu, punctul cel mai indepartat de Soare, valoarea temperaturii este cu cateva zeci de de grade mai mica decat la distanta medie. Astfel diferentele de temperatura sunt considerabile pe planeta in cursul "zilei mercuriene" a carei durata este aproximativ dublul perioadei de revolutie siderala. Masuratorile radiometrice arata ca temperatura solului, la circa 1m adancime este destul de stabila cu timpul, in jur de circa 80oC.
Planeta Mercur nu are sateliti.
VENUS sau LUCEAFARUL
Are orbita aproape circulara si o distanta medie de la Soare de 108 milioane Km. Are diametrul de 12104Km si o masa de 0,82 mase terestre, ceea ce revine la o densitate de 5.2gr/cm3. Suprafata planetei Venus nu se poate observa direct prin instrumete optice, de aceea problema rotatiei axiale a fost multa vreme in discutie. Ea a fost lamurita abia in urma cercetarilor efectuate cu observatiile radio din care s-a determinat ca planeta Venus are o perioada de rotatie de 243 zile in sens retrograd adica in sensul acelor ceasornicului, fapt asupra caruia merita insistat putin.
Sa presupunem ca la un moment dat Soarele se afla intr-un punct fix al boltii ceresti. Lasand la o parte miscarea anuala a Soarelui printre stele, din cauza miscarii de rotatie a Pamantului in sens direct, fiecare punct de pe planeta noastra este supus unei miscari de la vest spre est. De aceea, noi observam miscarea aparenta a boltii ceresti "efectuandu-se" de la est spre vest, fapt ce ne permite sa constatam ca Soarele, planetele, luna si stelele rasar la est, trec prin culminatia superioara si apun la vest.
Deoarece planeta Venus are o miscare retrograda, un "observator" de pe aceasta planeta ar constata ca miscarea aparenta a boltii ceresti are loc de la vest spre est, exact invers decat o vede observatorul terestru. Iata de ce se spune ca pe Venus Soarele rasare la vest si apune la est. Planeta Venus are perioada de revolutie (durata anului venusian) de 225 de zile, cu ceva mai scurta decat perioada de rotatie axiala.
Cu ajutorul navelor spatiale s-a ajuns la concluzia ca planeta Venus are o atmosfera de circa 80 - 100 de ori mai masiva decat cea terestra. Compozita chimica a acesteia este: bioxid de carbon 93-97%, azot 2-5%, vapori de apa 1.6% si alte componente de mai mica importanta. Atmosfera planetei Venus are o densitate foarte mare, fapt care impiedica observarea optica a solului respectiv, iar bioxidul de carbon produce efectul de sera si contribuie la cresterea temperaturii pe suprafata.
Pe baza datelor observationale s-a ajuns la concluzia ca suprafata planetei Venus are o temperatura de circa 475oC, iar presiunea atmosferica de circa 90 atmosfere. S-a pus in evidenta vanturi puternice si o variatie mare a temperaturii dea lungul verticalei.
Avand in vedere faptul ca densitatea atmosferei planetei Venus este de circa 50 de ori mai mare decat densitatea atmosferei terestre, presiunea vanturilor este de 10-15 ori mai mare decat a vanturilor de la suprafata Pamantului.
PAMANTUL
Este considerat, in linii generale, ca un elipsoid de rotatie. In realitate, forma Pamantului este diferita de aceea a unui elipsoid si a fost studiata bine cu ajutorul satelitilor artificiali. Masa Pamantului se gaseste a fi de 6*1027gr iar densitatea medie de 5,5gr/cm3, varsta planetei noastre fiind de circa 4,5 miliarde de ani.
Pe suprafata Pamantului se gaseste hidrosfera care acopera circa 71% din suprafata terestra (apa lichida sau gheata). Temperatura apei descreste cu adancimea, iar la 2000 m sub nivelul marii, temperatura apei este aproape constanta si ramane sub 3oC.
Atmosfera Pamantului este compusa din azot 78%, oxigen 21%, si apoi alte componente de mai mic procentaj ca hidrogenul 0.019%, vapori de apa in cantitate variabila, argon 0.94%, neon 0.0012%, heliu 0.0004%, iar bioxidul de carbon este cam 0.03%.
In atmosfera terestra exista foarte putin hidrogen desi acesta este elementul cel mai raspandit in partea cunoscuta a Universului. Cantitatea redusa de hidrogen din atmosfera terestra este in favoarea dezvoltarii vietii pe Pamant deoarece, daca acesta s-ar gasi in cantitate mai mare, el s-ar combina cu oxigenul liber si ar ramane prea putin oxigen pentru intretinerea vietii. De asemenea, din combinarea hidrogenului cu azotul si carbonul, s-ar obtine o atmosfera de amoniac si metan care ar fi nefavorabila dezvoltarii vietii.
Masa atmosferei terestre este evaluata la 5*1024gr si se mentine in jurul Pamantului datorita fortei de atractie a acestuia.
Cu ajutorul aparatelor de la bordul navei Pioneer III s-a pus in evidenta faptul ca in jurul Pamantului exista zone de radiatie intensa, este vorba de doua sau trei zone. Intensitatea radiatiilor din aceste zone poate ajunge la 100 röntgeni pe ora, doza mortala fiind de 800 röntgeni pentru corpul omenesc. Aceste zone se numesc zonele van Alien si au proprietatea de a retine asa de multe particule electrizate incat creeaza dificultati de ordin practic pentru cosmonauti.
Mai amintim aici consecintele miscarilor Pamantului. In urma miscarii de revolutie in jurul Soarelui si a faptuluica ecuatorul terestru are fata de eliptica o inclinare de 23o si 27', se produce succesiunea anotimpurilor cu variatiile cunoscute de temperatura.
LUNA este satelitul natural al Pamantului. Ea graviteaza in jurul Pamantului la o distanta medie de 384400Km. Are diametrul de 3473Km, masa de 1/81,3 din masa Pamantului si o densitate medie de 3,34gr/cm3. Perioada de revolutie in jurul Pamantului este de 27 de zile 7 ore 43 minute si 11,47 secunde. Acest interval de timp se numeste perioada siderala si este egal cu perioada de rotatie axiala fapt pentru care Luna arata mereu aceeasi fata Pamantului. Temperatura pe suprafata Lunii variaza de la 130oC in timpul zilei la -200oC in timpul noptii.
Avand in vedere faptul ca dintre toate corpurile ceresti naturale, Luna este la distanta cea mai mica fata de Pamant, ea ridica o serie de probleme atat observationale cat si cu privire la calatoriile cosmice.
Din cercetarile efectuate s-a constatat ca Luna nu are atmosfera si unde nu exista atmosfera nu exista nici apa, nu sunt nori si nici ploaie si nici zgomot. Prin urmare, neexistand atmosfera, nu exista difuzia luminii solare, de aceea in timpul noptii lunare, adica in decursul a doua saptamani terestre, cerul vazut de pe Luna este complet intunecat.
Lansarea satelitilor artificiali si a navelor spatiale a contribuit in mod substantial la cunoasterea conditiilor fizice de pe Luna, astfel incat in anul 1969 s-a putut realiza unul dintre cele mai indraznete vise ale omenirii - debarcarea omului pe Luna.
De asemenea, o contributie considerabila au avut-o vehiculele automate trimise pe suprafata Lunii pentru efectuarea anumitor cercetari sau aducerea automata a unor esantioane din solul lunar. Din analiza acestora s-a constatat ca ele nu contin apa si nici urme de materie vie sau fosile de organisme.
MARTE
A patra planeta a Sistemului Solar - in ordinea distantei fata de Soare - Marte are raza aproximativ jumatate din raza Pamantului (3392km), iar masa de circa noua ori mai mica decat cea terestra.
Este planeta cea mai bine studiata a Sistemului Solar, fapt care se explica prin existenta unei atmosfere extrem de rarefiate in jurul planetei, permitand observarea ei in conditii bune chiar si de pe Pamant (la opozitii). Pe suprafata planetei s-au pus in evidenta formatiuni stabile, care au permis determinarea precisa a perioadei sale de rotatie: 24h37m23s. Intrucat perioada de revolutie este de circa 687 zile (durata anului martian este aproape dubla celei a anului terestru), rezulta ca ziua solara martiana este numai putin mai mare decat cea terestra, 24,6 ore. Ecuatorul planetei este inclinat fata de planul orbitei cu 24o56' (aproape la fel ca si eliptica fata de ecuaotorul terestru), de aceea are anotimpuri similare cu cele terestre (cu durata aproape dubla).
Cu telescopul se observa pe suprafata planetei detalii fixe, care se pot clasifica in modul urmator:
- Continetele sau deserturile sunt regiuni luminoase de culoare rosie-portocalie, care acopera aproape 2/3 din discul aparent al planetei.
- Calotele polare sunt pete albe care se formeaza in jurul polilor, avand dimensiuni variabile cu anotimpul martian. Ele apar toamna, iarna se intind pana la 50o latitudine, iar vara de regula dispar.
- Marile sau regiunile intunecoase care ocupa aproape 1/3 din discul planetei. Apar ca niste pete pe fondul regiunilor luminoase si prezinta variatii sezoniere. denumirea de mari este improprie, deoarece nu contin apa. Fata de continente care sunt regiuni mai inalte, "marile" reprezinta depresiuni pe suprafata planetei. Ele au culoarea rosie, care este culoarea predominanta a planetei, datorita continutului mare de fier din rocile solului martian.
-Norii sunt detalii atmosferice trecatoare, care uneori acopera o mare fractiune a discului, impiedicand observatiile. Norii sunt de doua feluri: nori galben-portocalii din praf (formati prin "furtunile de nisip" ce au loc in regiunile rosietice, care sunt deserturi cu nisip) si nori albi compusi, probabil, mai ales din cristale de gheata, dar si din gheata carbonica.
Studiul planetei Marte a inregistrat progrese remarcabile gratie cercetarilor efectuate cu ajutorul statiilor interplanetare din seria Mariner (americane) si Marte (sovietice). S-au realizat si sateliti artificiali ai planetei Marte, planeta fiind fotografiata si cercetata pe toate fetele. In anul 1976 doua statii americane de tip Viking au coborat pentru prima data pe solul martian.
Miile de fotografii obtinute arata ca planeta Marte are un relief extrem de variat: campii intinse pietroase, vai sinuoase si albii ale unor rauri secate, cratere vulcanice de dimensiuni neobisnuite, cratere meteoritice etc. Cliseele luate de satelitul Mariner 9 au pus in evidenta o formatiune vulcanica enorma, care constituie cel mai mare vulcan din Sistemul Solar, numita Olympus Mons (Muntele Olimp). Baza vulcanului, situata la circa 4km deasupra nivelului mediu al planetei, are un diametru de 500-600km. Varful vulcanului atinge altitudinea de 25km (de trei ori mai inalt decat Everestul). Acest vulcan este situat in emisfera nordica a planetei, nu departe de ecuator, in mijlocul unei vaste zone vulcanice care cuprinde inca alte trei cratere de mari dimensiuni. Aproape toate craterele vulcanice sunt in emisfera nordica, in timp ce craterele meteoritice sunt in emisfera sudica. Acest fapt dovedeste ca formatiunile vulcanice sunt relativ tinere, adica Marte este o planeta geologic activa.
S-au pus in evidenta roci bazaltice, bogate in fier, alti constituienti ai solului fiind: siliciul 30%, aluminiul, titanul, sulful, clorul.
In explicarea reliefului martian un loc important il joaca procesele de eroziune intensa, care au modelat terenul, ce a fost expus unor vanturi de nisip (cu viteze de peste 200km/s).
Cerul de culoare roz (din cauza prafului din atmosfera), foarte luminos este adesea voalat de nori. Sondele spatiala au demonstrat ca pe planeta apar frecvent ceturi matinale formate din picaturi fine de apa. In atmosfera martiana bioxidul de carbon este preponderent, ca si in cazul planetei Venus. Compozitia chimica a atmosferei este urmatoarea: bioxid de carbon 95%, azot 2-3%, oxigen 0,2%, alte componente (oxid de carbon, vapori de apa, neon, xenon) sub 1%.
Temperatura planetei manifesta variatii pronuntate: cu latitudinea, diurne si sezoniere. Astfel, in vecinatatea echinoctiului martian temperatura medie a planetei este sub -50oC. Temperatura maxima diurna la ecuator, in aceasta poate depasi +30oC, in timp ce temperatura minima nocturna poate cobori la -100oC. In aceeasi perioada a anului, in regiunea calotelor polare s-au inregistrat valori de -125oC.
Presiune atmosferica martiana depaseste o sutime din presiunea atmosferei terestre. Cantitatea de vapori de apa din atmosfera martiana este de circa 1000 de ori mai mica decat in atmosfera terestra. In conditiile de temperatura si de presiune martiene apa nu poate exista in faza lichida, ci numai sub forma solida (gheata, zapada) sau de vapori.
Planeta Marte poseda probabil un camp magnetic, dar acesta este foarte slab, mult mai slab decat cel terestru. Prezenta acestui camp ar dovedi existenta in centrul planetei a unui nuclu lichid. Atmosfera planetei cuprinde un invelisionosferic. Maximul de ionizare corespunde altitudinii de 120km.
Sondele spatiale au infirmat existenta asa-numitelor "canale" martiene, descoperite de Schisparelli si "cercetate" de numerosi astronomi (acestea s-au dovedit a fi iluzii optice).
Planeta Marte are doi sateliti, Phobos si Deimos, care au fost descoperiti de catre astronomul american A. Hall in anul 1877, si despre care s-a scris mult chiar inainte ca ei sa fi fost descoperiti. Phobos se roteste in jurul planetei la o distanta medie de 9400km cu o perioada de 7h39m14s, adica mult mai mica decat perioada de rotatie a planetei, astfel ca satelitul rasare la Vest si apune la Est (ca si satelitii artificiali). Distanta medie a satlitului Deimos este de 23.500km, iar perioada de revolutie siderala, 30h17m55s. Ambii sateliti au forma neregulata. Phobos are un diametru de circa 22-25km, iar Deimos de circa 13km.
JUPITER
Este cea mai masiva dintre planetele sistemului solar avand masa egala cu 318,36 mase terestre. Departarea medie de la Soare este de 5,2 unitati astronomice, adica de 778 milioane kilometri. Aceasta planeta isi parcurge orbita in 11,86 ani terestri.
Raza planetei Jupiter este de 71400Km, ceea ce conduce la o densitate medie de numai 1,33gr/cm3, adica o densitate foarte apropiata de aceea a Soarelui. Are o perioada de rotatie axiala de circa 10 ore. Aspectul acestei planete este prezentat in imaginea urmatoare.
Temperatura planetei Jupiter este mult mai scazuta decat a celorlalte planete amintite pana acum; ea este de ordinul de marime a -130oC. Atmosfera lui Jupiter este compusa din molecule de hidrogen (H2) si heliu, metan si amoniac.
Jupiter are 16 sateliti cunoscuti dintre care primii 4 au fost descoperiti de catre Galileo Galilei in anul 1610 si anume, Metis care se roteste mai repede decat orice alta planeta, Adrasta, Amathea si Thebe; urmatorii 12 fiind Io, Europa, Ganymede, Callisto, Leda, Himalia, Lysithea, Elara, Ananke, Carme, Pasiphae si Sinope. Al 14-lea satelit a fost descoperit in anul 1975. Dintre satelitiii lui Jupiter, cei cu numele de Io si Ganymede prezinta interes deosebit deoarece in jurul lor s-a pus in evidenta prezenta unor straturi atmosferice de circa 1000 de ori mai putin dense decat atmosfera terestra.
SATURN
Este planeta cu inele, la o departare de 9,5 unitati astronomice, adica la 1.427.000.000Km in raport cu Soarele. Are perioada de revolutie de 29.5 ani terestri, perioada de rotatie axiala fiind de 10h14m la ecuator si, din aceasta cauza, planeta este turtita la poli. Raza planetei este de 60 de mii de km, este de 95 ori mai masiva decat Pamantul si are o densitate medie de 0.7 din aceea a apei distilate. In privinta satelitilor rivalizeaza cu planeta Jupiter, avand un numar de 18 sateliti: Pan, Atlas, Prometheus, Pandora, Epimetheus, Janus, Mimas, Enceladus, Tethys, Telesto, Calypso, Dione, Helene, Rhea, Titan, Hyperion, Iapetus, Phoebe.
In jurul planetei Saturn exista cel putin 4 inele separate prin mici spatii libere. Acestea dau un aspect frumos planetei si, la primele observatii apare ca fiind cel mai interesant corp ceresc ce se poate observa pe bolta cereasca.
Temperatura la suprafata planetei este de aproximativ -113oC in timp ce pe satelitul Titan al acesteia, temperatura este de -180oC. In atmosfera planetei se gaseste amoniac "inghetat", argon, heliu si hidrogen.
URANUS
Este prima planeta descoperita prin telescop.Fiind la limit vizibilitatii cu ochiul liber, planeta Uranus a fost observata pentru prima data de catre William Herschel in anul 1871. Are departarea medie de la Soare de 19,24 unitati astronomice, diametrul de 50800Km, masa de 14,5 mase terestre si densitatea de 1,6gr/cm3. Intrucat ecuatorul este inclinat cu 98o pe planul orbitei, executand o rotatie axiala retrograda(in sensul acelor ceasornicului) de 10h49m, planeta efectueaza o miscare de revolutie de 84 ani tertestri. are o temperatura de circa -173oC. In ultimul timp in jurul acestei planete au fost descoperite inele asemanatoare cu cele din jurul lui Saturn. Atmosfera lui Uranus este asemanatoare cu aceea a lui Jupiter si Saturn si este compusa din amoniac, metan si hidrogen molecular. Atmosfera este foarte densa si nu se pot vedea detalii pe suprafata planetei. Are 15 sateliti: Cordelia, Ofelia, Bianca, Cressida, Desdemona, Julieta, Portia, Rosalinda, Belinda, Puck, Miranda, Ariel, Umbriel, Titania si Oberon.
NEPTUN
Este descoperita teoretic de catre astronomul francez Le Verrier (1846) care a examinat anumite neregularitati observate in miscarea planetei Uranus. Neptun se misca in jurul Soarelui la o distanta de 30 unitati astronomice, adica 4 miliarde si jumatate de km si isi parcurge orbita in 165 ani terestri. Are perioada de rotatie axiala de 15h40m, raza de 24300Km si este de 17 ori mai masiva decat Pamantul, densitatea fiind de 1,7gr/cm3. Este considerata sora geamana cu Uranus. Se pare ca are o atmosfera in care predomina amoniacul, are temperatura de 73oK, 173oK, prima valoare dedusa teoretic iar a doua rezulta din date observationale. Are 8 sateliti: Naiad, Thalassa, Despina, Galatea, Larissa, Proteus, Triton, Nereid. Are doua inele late si doua inguste. Triton este cel mai rece corp cunoscut in Sistemul Solar.
PLUTO
A fost considerata cea mai indepartata planeta cunoscuta in Sistemul Solar pana la recenta descoperire a Institutului de Tehnologie din California si anume a celui mai mare corp ceresc, descoperit in Sistemul Solar in ultimii 72 de ani, numit Quaoar avand un diametru de aproximativ 1300Km.
Pluto a fost prevazuta teoretic de Percival Lowell (1914) si este observata pentru prima data in anul 1930. Ea este cea de-a 9-a planeta a sistemului nostru planetar si se gaseste la 39,8 unitati astronomice de la Soare, are perioada siderala de 248 ani terestri. Diametrul este de 5000Km, ceea ce inseamna ca, in privinta marimii, aceasta planeta se gaseste intre Mercur si Marte. Dealtfel, se crede ca aceasta planeta a fost candva un satelit al planetei Neptun si a iesit de sub controlul gravific al acesteia. Pluto este putin studiata, deoarece este foarte indeparatata. Se stie ca are temperatura de 60oK, masa de ordinul de marime al masei terestre sau, dupa unele determinari, masa respectiva ar fi 0,18 mase terestre. Are un singur satelit cunoscut, Charon, descoperit in 1978 de americanul Jim Christy.
QUAOAR
Cel mai mare corp ceresc, descoperit in Sistemul Nostru Solar, din ultimii 72 de ani. Corpul este mai mare decat satelitul lui Pluto, Charon (care are numai 1200 de km in diametru).
Se afla pe o orbita aflata la o distanta de 6,4 miliarde de Km. de Soare, dincolo de orbita lui Pluto.
Noua planeta descoperita are un diametru de 1300 de Km. Planeta a fost descoperita de doi cerectatori apartinand Institutului de Tehnologie din California. Noul corp ceresc inconjoara Soarele la fiecare 288 de ani. Descoperirea a fost facuta cu ajutorul telescopului Hubble.
marți, 31 ianuarie 2012
B.U.G. Mafia - Cat poti tu de tare
Chorus – Bodo
Tu ai vrut de cand ai crescut
Sa arati din ce esti facut…
A venit momentul sa stii
Oare cat de tare poti fi…
Tu ai vrut de cand ai crescut
Sa arati din ce esti facut…
A venit momentul sa stii
Oare cat de tare poti fi…
Source: LYBIO.net
Strofa I (Caddillac)
Hai arata ca poti, lasa-i masca pe toti
Si loveste-i sa lesine pe corzi…
Trimite-i la casat, ca pe niste rable la REMAT,
Sa-nteleaga c-au intrat pe teren minat…
Ai talent, trebuie sa porti coroana,
Stiu, drumu’ e lung ca Panamericana,
Schimba panaroma, nu ai ce sa pierzi,
Mai ales cand ai ceva in care sa crezi…
Trage-i in teapa, frate, la fel ca lepes
Source: LYBIO.net
Ca sa curga A.D.N.-u’ pe pres, sa iasa cash…
Cineva, va rog, sa rosteasca sume
Ca baiatu’ meu e hotarat sa-si faca nume…
Nu e timp de glume, citeste adversaru’
Si unde doare cel mai tare da cu paru’,
Loveste cu ciocanu’, preia controlu’
Daca vrei sa-ti asiguri viitoru’… da tare!
Source: LYBIO.net
Chorus – Bodo
Tu ai vrut de cand ai crescut
Sa arati din ce esti facut…
A venit momentul sa stii
Oare cat de tare poti fi…
Tu ai vrut de cand ai crescut
Sa arati din ce esti facut…
A venit momentul sa stii
Oare cat de tare poti fi…
Strofa a II-a (Uzzi)
Poti sa lupti si sa pierzi sau sa pierzi oricum,
Asa ca da-le sa sara… Da, da-le sa sara… (Tataee)
Da-le noapte de Arad si beton de Bucuresti,
Da, da-le sa sara, da-le sa sara…
Da perversa de Craiova serios ca-n Moldova
Ca sa stie toti jegosii cine este la prova…
Faci tot ce faci sa faci si sa faci bine,
Nu te dai in spate nici cu glont dupa tine…
Din saracie rea, mai rau nu o sa fie…
Ai simtit ce ai trait… (Tataee) Esti lacrimi si nebunie…
Si nu-i lasa ca vor sa-ti ia
Tot ce-a mai ramas drag in inima ta…
Da, e chiar asa, cu sau fara motiv,
Or’ intentiona sau nu, da-le nu doar instinct
Ca nu suntem tari de cap, dar avem capu’ tare
Si nu suntem doar bagabonti, o dam tare…
Source: LYBIO.net
Chorus – Bodo
Tu ai vrut de cand ai crescut
Sa arati din ce esti facut…
A venit momentul sa stii
Oare cat de tare poti fi…
Tu ai vrut de cand ai crescut
Sa arati din ce esti facut…
A venit momentul sa stii
Oare cat de tare poti fi…
Strofa a III-a (Tataee)
Inima bate, sangele fierbe,
Pregatiti imediat cateva jerbe
Ca unii o sa afle ca prezentu’ e crud
Si ca azi durerea doare, nu e ca la Hollywood…
Repet, durerea tre’ sa doara,
Sa te compare cu o bomba nucleara,
Si toate javrele s-astupe urechile,
S-ascunda privirile, sa-si inghita vorbele…
La adversari sa le dea eroare
Ca n-au stiut vreodata ce inseamna devastare,
Sa se lase cu-ntuneric la mansarda,
Sa-si ia limba-n gura toti cu cate-o targa…
Joaca-te cu mintea lor,
Sa uite cum ii cheama, cine sunt si ce vor…
Toaca-i marunt, mic de tot, compot…
Fa-le cea mai tare groapa, tare, tare de tot…
Chorus – Bodo
Tu ai vrut de cand ai crescut
Sa arati din ce esti facut…
A venit momentul sa stii
Oare cat de tare poti fi…
Tu ai vrut de cand ai crescut
Sa arati din ce esti facut…
A venit momentul sa stii
Oare cat de tare poti fï…
http://www.youtube.com/watch?v=ZhL2-hWfE-k
Like a G6
REFREN
Poppin bottles in the ice, like a blizzard
When we drink we do it right gettin slizzard
Sippin sizzurp in my ride, in my ride, like Three 6
Now I’m feelin so fly like a G6
Like a G6, Like a G6
Now I’m feelin so fly like a G6
Strofa 1
Gimme that Mo-Moet
Gimme that Cry-Crystal
Ladies love my style, at my table gettin wild
Get them bottles poppin, we get that drip and that drop
Now give me 2 more bottles cuz you know it don’t stop
courtesy OriginaLyric.Info
(808) Hell Yeaa
Drink it up, drink-drink it up,
When sober girls around me, they be actin like they drunk
They be actin like they drunk, actin-actin like they drunk
When sober girls around me actin-actin like they drunk
REFREN
Poppin bottles in the ice, like a blizzard
When we drink we do it right gettin slizzard
Sippin sizzurp in my ride, in my ride, like Three 6
Now I’m feelin so fly like a G6
Like a G6, Like a G6
Now I’m feelin so fly like a G6
STROFA 2
Sippin on, sippin on sizz, Ima ma-make it fizz
Girl i keep it gangsta, poppin bottles at the crib
This is how we live, every single night
Take that bottle to the head, and let me see you fly
(808) Hell Yeaa
Drink it up, drink-drink it up,
When sober girls around me, they be actin like they drunk
They be actin like they drunk, actin-actin like they drunk
When sober girls around me actin-actin like they drunk
REFREN
Poppin bottles in the ice, like a blizzard
When we drink we do it right gettin slizzard
Sippin sizzurp in my ride, in my ride, like Three 6
Now I’m feelin so fly like a G6
Like a G6, Like a G6
Now I’m feelin so fly like a G6
Its that 808 bump, make you put yo hands up
Make you put yo hands up, put yo, put yo hands up
(You can’t Touch this)
Its that 808 bump, make you put yo hands up
Make you put yo hands up, put yo, put yo hands up
(You can’t Touch this)
Hell Yeaaa, Make you put yo hands up, put yo put yo hands up
Hell Yeaaa, Make you put yo hands up, put yo put yo hands up
REFREN
Poppin bottles in the ice, like a blizzard
When we drink we do it right gettin slizzard
Sippin sizzurp in my ride, like Three 6
Now I’m feelin so fly like a G6
Like a G6, Like a G6
Now I’m feelin so fly lïke a G6
Poppin bottles in the ice, like a blizzard
When we drink we do it right gettin slizzard
Sippin sizzurp in my ride, in my ride, like Three 6
Now I’m feelin so fly like a G6
Like a G6, Like a G6
Now I’m feelin so fly like a G6
Strofa 1
Gimme that Mo-Moet
Gimme that Cry-Crystal
Ladies love my style, at my table gettin wild
Get them bottles poppin, we get that drip and that drop
Now give me 2 more bottles cuz you know it don’t stop
courtesy OriginaLyric.Info
(808) Hell Yeaa
Drink it up, drink-drink it up,
When sober girls around me, they be actin like they drunk
They be actin like they drunk, actin-actin like they drunk
When sober girls around me actin-actin like they drunk
REFREN
Poppin bottles in the ice, like a blizzard
When we drink we do it right gettin slizzard
Sippin sizzurp in my ride, in my ride, like Three 6
Now I’m feelin so fly like a G6
Like a G6, Like a G6
Now I’m feelin so fly like a G6
STROFA 2
Sippin on, sippin on sizz, Ima ma-make it fizz
Girl i keep it gangsta, poppin bottles at the crib
This is how we live, every single night
Take that bottle to the head, and let me see you fly
(808) Hell Yeaa
Drink it up, drink-drink it up,
When sober girls around me, they be actin like they drunk
They be actin like they drunk, actin-actin like they drunk
When sober girls around me actin-actin like they drunk
REFREN
Poppin bottles in the ice, like a blizzard
When we drink we do it right gettin slizzard
Sippin sizzurp in my ride, in my ride, like Three 6
Now I’m feelin so fly like a G6
Like a G6, Like a G6
Now I’m feelin so fly like a G6
Its that 808 bump, make you put yo hands up
Make you put yo hands up, put yo, put yo hands up
(You can’t Touch this)
Its that 808 bump, make you put yo hands up
Make you put yo hands up, put yo, put yo hands up
(You can’t Touch this)
Hell Yeaaa, Make you put yo hands up, put yo put yo hands up
Hell Yeaaa, Make you put yo hands up, put yo put yo hands up
REFREN
Poppin bottles in the ice, like a blizzard
When we drink we do it right gettin slizzard
Sippin sizzurp in my ride, like Three 6
Now I’m feelin so fly like a G6
Like a G6, Like a G6
Now I’m feelin so fly lïke a G6
TRiste
trebuie sa luam ce-i mai bun din raul care ni s eintampla, sa zambim atunci cand sutem tristi amintindu-ne ca maine poate fi si mai rau, sa iubim ce avem in acest moment si sa ne amintim ce am avut, mereu sa iertam dar niciodata sa nu uitam, sa invatam din greseli dar niciodata sa nu regretam ca le-am facut; oamenii se pot schimba, lucrurile pot merge rau, dar viata va merge mereu inainte, la fel de perfecta cum a fost intotdeauna.
Simple Plan - Perfect
http://www.youtube.com/watch?v=X60KwLs5Qpc&feature=player_embedded
Hey Dad look at me
Think back and talk to me
Did I grow up according
To plan?
Do you think I’m wasting
My time doing things I
Wanna do?
But it hurts when you
Disapprove all along
And now I try hard to make it
I just want to make you proud
I’m never gonna be good
Enough for you
I can’t pretend that
I’m alright
And you can’t change me
‘Cuz we lost it all
Nothing lasts forever
I’m sorry
I can’t be Perfect
Now it’s just too late
And we can’t go back
I’m sorry
I can’t be Perfect
I try not to think
About the pain I feel inside
Did you know you used to be
My hero?
All the days
You spent with me
Now seem so far away
And it feels like you don’t
Care anymore
And now I try hard to make it
I just want to make you proud
I’m never gonna be good
Enough for you
I can’t stand another fight
And nothing’ alright
‘Cuz we lost it all
Nothing lasts forever
I’m sorry
I can’t be Perfect
Now it’s just too late
And we can’t go back
I’m sorry
I can’t be Perfect
Nothing’s gonna change
The things that you said
Nothing’s gonna make this
Right again
Please don’t turn your back
I can’t believe it’s hard
Just to talk to you
But you don’t understand
‘Cuz we lost it all
Nothing lasts forever
I’m sorry
I can’t be Perfect
Now it’s just too late
And we can’t go back
I’m sorry
I can’t be Perfect
‘Cuz we lost it all
Nothing lasts forever
I’m sorry
I can’t be Perfect
Now it’s just too late
And we can’t go back
I’m sorry
I can’t be Perfect
Hey Dad look at me
Think back and talk to me
Did I grow up according
To plan?
Do you think I’m wasting
My time doing things I
Wanna do?
But it hurts when you
Disapprove all along
And now I try hard to make it
I just want to make you proud
I’m never gonna be good
Enough for you
I can’t pretend that
I’m alright
And you can’t change me
‘Cuz we lost it all
Nothing lasts forever
I’m sorry
I can’t be Perfect
Now it’s just too late
And we can’t go back
I’m sorry
I can’t be Perfect
I try not to think
About the pain I feel inside
Did you know you used to be
My hero?
All the days
You spent with me
Now seem so far away
And it feels like you don’t
Care anymore
And now I try hard to make it
I just want to make you proud
I’m never gonna be good
Enough for you
I can’t stand another fight
And nothing’ alright
‘Cuz we lost it all
Nothing lasts forever
I’m sorry
I can’t be Perfect
Now it’s just too late
And we can’t go back
I’m sorry
I can’t be Perfect
Nothing’s gonna change
The things that you said
Nothing’s gonna make this
Right again
Please don’t turn your back
I can’t believe it’s hard
Just to talk to you
But you don’t understand
‘Cuz we lost it all
Nothing lasts forever
I’m sorry
I can’t be Perfect
Now it’s just too late
And we can’t go back
I’m sorry
I can’t be Perfect
‘Cuz we lost it all
Nothing lasts forever
I’m sorry
I can’t be Perfect
Now it’s just too late
And we can’t go back
I’m sorry
I can’t be Perfect
Abonați-vă la:
Postări (Atom)